Semnificatii ale modurilor & timpurilor verbale
PREZENTUL indicativului exprima actiuni simultane cu momentul vorbirii, dar poate avea & alte valori. Prezentul istoric sau narativ exprima sensul de perfect (Mihai Viteazul intra in Alba-Iulia.).Prezntul iterativ indica actiuni care au loc periodic (Merge zilnic la munca.).Prezentul gnomic sau etern arata adevaruri permanente (Buturuga mica rastoarna carul mare.)sau fenomene vesnice (Luna se roteste in jurul pamantului, iar acesta in jurul soarelui.). Prezentul poate avea valoare de viitor (Maine merg la munte.)sau de imperativ (Spui ce mai ai de spus & pleci!)
Imperfectul arata o actiune desfasurata de-a lungul unei perioade de timp trecute, simultana cu alta actiune trecuta; de aceea , imperfectul este timpul naratiunii.Poate avea valoare de imperfect narativ sau descriptiv (Pe atunci priveam norii ore in sir.), valoare iterativa (Se intalneau zilnic.), valoare de conditional perfect (Daca taceai , filozof ramaneai.)sau optativ (Voiam sa stiu ce mai faceti.)
Ca timp al povestirii , imperfectul este & indicele trecerii de la realitate la imaginar (In vis se facea ca erai imparat.).
miercuri, 11 martie 2009
ROMANTISMUL
In evolutia istorica a culturii & literaturii romane , perioada numita "Momentul 1848"cuprinde aproximativ anii 1830-1860, etapa marcata puternic de evenimentele anului revolutionar 1848.
Scriitorii apartinand acestei perioade sunt: Ion Heliade Radulescu, Vasile Carlova, Andrei Mureseanu, Dimitrie Bolintineanu , Grigore Alexandrescu, Costache Negruzzi , Nicolae Balcescu, Vasile Alecsandri, Aolecu Russo, Ion Ghica.
Totalitatea creatiilor literare care au aparut in aceasta etapa alcatuiesc, impreuna , literatura paspoptista & reprezinta urmatoarele caracteristici comune:
-Caracterul patriotic & militant al unor creatii (poeziile "Hora Unirei"& "Desteptarea Romaniei" de Alecu Russo, lucrarea "Romanii supt Mihai Voievod Viteazul"de N.Balcescu, poezia "Umbra lui Mircea. La Cozia"de Gr.Alexandrescu s.a.).
-Interferenta mai multor curente literare (clasicism, preromantism, romantism).
-Satirizarea aspectelor negative ale lumii contemporane (fabulele lui Gr.Alexandrescu , unele proze a lui I.Heliade Radulescu, unele "scrisori" din ciclul "Negru pe alb" de C.Negruzzi, comediile din ciclul "Chiritelor" de V.Alecsandri).
-Aparitia unui mare numar de specii literare (elegia, epopeea eroica , epistola , oda , balada , meditatia , satira , fabula, memorialul de calatorie , nuvela); tot acum apar & primele incercari de roman (fragmentul "Tainele inimii" de Kogalniceanu, romanele "Manoil..." & "Elena" de Bolintineanu.
-Evocarea trecutului, descrierea naturii , insiratia din folclor.
Un moment deosebit pentru dezvoltarea literaturii romane l-a constituit aparitia , in ianuarie 1840, la Iasi , a revistei "Dacia literara".
Atat titlul-semnificativ pentru idealul Unirii-cat & dorinta de a milita pentru ca "romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti"prevesteau rolul pe care aceasta revista avea sa-l aiba in epoca.
In primul numar al revistei , Mihail Kogalniceanu publica articolul-program intitulat "Introductie [La <>]" care va deveni programul romantismului romanesc.
In prima secventa a articolului , autorul mentioneaza , in termeni laudativi, aparitia primelor ziare romanesti: "Albina romaneasca" (Iasi, 1829) infiintat de Ion Heliade Radulescu & "Gazeta de Transilvania" (Brasov,1838) condusa de Gh.Baritiu.
Data fiind insa coloratura locala a materiilor publicate , Kogalniceanu argumenteaza necesitatea unei reviste care "s-ar indeletnici cu productiile romanesti, fie din orce parte a Daciei, numai sa fie bune"; aceasta revista va fi "Dacia literara".
In continuare , asumandu-si o tinuta morala & obiectiva , tanarul autor se pronunta pentru o critica "nepartinitoare"a materialelor selectate: "vom critica cartea , iar nu persoana".
Ironizand imitarea modelelor staine (care "omoara in noi duhul national"), Kogalniceanu traseaza nu doar programul revistei , ci & programul viitoarei orientari al literaturii romane:
1.Comabaterea traducerilor (cu deosebire, a celor proaste);
2.Crearea unei literaturi nationale inspirate din:
-istoria poporului nostru ("Istoria noastra are destule fapte eroice");
-frumusetile pamantului romanesc ("frumoasele noastre tari sunt destul de mari");
-obiceiurile populare ("obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice ca sa putem gasi la noi sujeturi1 de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii").
Toate aceste recomandari se incadreaza in romantism.
Astfel , evocarea unor personalitati (sau momente) ale istoriei nationale , antiteza intre trecutul glorios & prezentul decazut , valorificarea traditiei folclorice , a miturilor & al specificului local , descrierile de natura sau constiinta schimbarilor pe care le aduce timpul , sunt specifice romantismului & constituie surse de inspiratie pentru scriitori pasoptisti.
Generoaselor indemnuri formulate in "Introductie"le-au raspuns scriitorii epocii grupati in curentul national-popular.
Scriitorii apartinand acestei perioade sunt: Ion Heliade Radulescu, Vasile Carlova, Andrei Mureseanu, Dimitrie Bolintineanu , Grigore Alexandrescu, Costache Negruzzi , Nicolae Balcescu, Vasile Alecsandri, Aolecu Russo, Ion Ghica.
Totalitatea creatiilor literare care au aparut in aceasta etapa alcatuiesc, impreuna , literatura paspoptista & reprezinta urmatoarele caracteristici comune:
-Caracterul patriotic & militant al unor creatii (poeziile "Hora Unirei"& "Desteptarea Romaniei" de Alecu Russo, lucrarea "Romanii supt Mihai Voievod Viteazul"de N.Balcescu, poezia "Umbra lui Mircea. La Cozia"de Gr.Alexandrescu s.a.).
-Interferenta mai multor curente literare (clasicism, preromantism, romantism).
-Satirizarea aspectelor negative ale lumii contemporane (fabulele lui Gr.Alexandrescu , unele proze a lui I.Heliade Radulescu, unele "scrisori" din ciclul "Negru pe alb" de C.Negruzzi, comediile din ciclul "Chiritelor" de V.Alecsandri).
-Aparitia unui mare numar de specii literare (elegia, epopeea eroica , epistola , oda , balada , meditatia , satira , fabula, memorialul de calatorie , nuvela); tot acum apar & primele incercari de roman (fragmentul "Tainele inimii" de Kogalniceanu, romanele "Manoil..." & "Elena" de Bolintineanu.
-Evocarea trecutului, descrierea naturii , insiratia din folclor.
Un moment deosebit pentru dezvoltarea literaturii romane l-a constituit aparitia , in ianuarie 1840, la Iasi , a revistei "Dacia literara".
Atat titlul-semnificativ pentru idealul Unirii-cat & dorinta de a milita pentru ca "romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti"prevesteau rolul pe care aceasta revista avea sa-l aiba in epoca.
In primul numar al revistei , Mihail Kogalniceanu publica articolul-program intitulat "Introductie [La <
In prima secventa a articolului , autorul mentioneaza , in termeni laudativi, aparitia primelor ziare romanesti: "Albina romaneasca" (Iasi, 1829) infiintat de Ion Heliade Radulescu & "Gazeta de Transilvania" (Brasov,1838) condusa de Gh.Baritiu.
Data fiind insa coloratura locala a materiilor publicate , Kogalniceanu argumenteaza necesitatea unei reviste care "s-ar indeletnici cu productiile romanesti, fie din orce parte a Daciei, numai sa fie bune"; aceasta revista va fi "Dacia literara".
In continuare , asumandu-si o tinuta morala & obiectiva , tanarul autor se pronunta pentru o critica "nepartinitoare"a materialelor selectate: "vom critica cartea , iar nu persoana".
Ironizand imitarea modelelor staine (care "omoara in noi duhul national"), Kogalniceanu traseaza nu doar programul revistei , ci & programul viitoarei orientari al literaturii romane:
1.Comabaterea traducerilor (cu deosebire, a celor proaste);
2.Crearea unei literaturi nationale inspirate din:
-istoria poporului nostru ("Istoria noastra are destule fapte eroice");
-frumusetile pamantului romanesc ("frumoasele noastre tari sunt destul de mari");
-obiceiurile populare ("obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice ca sa putem gasi la noi sujeturi1 de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii").
Toate aceste recomandari se incadreaza in romantism.
Astfel , evocarea unor personalitati (sau momente) ale istoriei nationale , antiteza intre trecutul glorios & prezentul decazut , valorificarea traditiei folclorice , a miturilor & al specificului local , descrierile de natura sau constiinta schimbarilor pe care le aduce timpul , sunt specifice romantismului & constituie surse de inspiratie pentru scriitori pasoptisti.
Generoaselor indemnuri formulate in "Introductie"le-au raspuns scriitorii epocii grupati in curentul national-popular.
vineri, 6 martie 2009
Alexandru Lapusneanul
PLAN DE IDEI
Incadrare:Nuvela istorica de factura romantica.
Tema:Puterea & consecintele detinerii ei de catre un tiran.
Titlul:Numele personajului protagonist.
Discursul narativ:
-incipitul rezuma situatia Moldovei din perioada premergatoare intoarcerii lui Lapusneanul (1564);
-finalul este cncluziv;
-secventele narative sunt legate prin inlantuire;
-relatii spatiale & temporale:Moldova medievala , in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569);
Structura: Patru parti , cu patru mottouri:
1. "Daca voi nu ma vreti , eu va vreau..."
2. "Ai sa dai sama , Doamna!"
3. "Capul lui Motoc vrem..."
4. "De ma voi scula , pre multi am sa popesc si eu..."
Constructia subiectului:
1. Actiune
Patrea I
-Lapusneanul vine in Moldova , pentru a-si relua tronul.
-Patru boieri ii ies in cale , sfatuindu-l sa renunte (expozitiunea).
-Acesta isi exprima hotararea de a ramane (intriga).
Patrea aII-a( desfasurarea actiunii)
-Tomsa fuge in Muntenia, Lapusneanul preluand domnia.
-El arde cetatile & ii ucide pe unii boieri.
-Ruxanda ii cere sa inceteze varsarea de sange.
-Domnitorul ii promiteun "leac de frica".
Partea a III-a
-Lapusneanul merge la Mitropolie , la slujba.
-Tine o cuvantare in care isi cere iertare pentru faptele lui.
-Boierii sunt invitatii la curtea domneasca , la un ospat.
-La sfarsit cei toti 47 de boieri sunt ucisi (punctul culminant).
-Din capetele lor , Lapusneanul face o piramida.
-Chemata sa vada "lacul de frica", Ruxanda lesina.
-La poarta curtii domnesti , multimea cere capul lui Motoc.
-Voievodul o satisface , oamenii fiind "prosti, dar multi".
-Motoc este sfartecat de multime.
Partea a IV-a
-retras in cetate aHotinului, Lapusneanul se imbolnaveste.
-De teama iadului , cere sa fie calugarit.
-Iesind din criza , ameninta ca-i va "popi" pe multi.
-Ruxanda & fiul ei sunt amenintati cu moartea.
-Boierii Spancioc & Stroici aduc otrava pe care doamna i-o da voievodului.
-Acesta moare in chinuri (deznodamantul).
2. Conflicte:
-exterior: intre domn & boieri, intre Lapusneanul & Ruxanda , intre Motoc & norod, intre voievod & Motoc.
-interior:in sufletul lui Lapusneanul, nascut din patima lui de a varsa sange.
Personajele:
1. Alexandrul Lapusneanul-personaj eponim, incadrat tipologic in seria tiranilor insetati de sange;
-"demon" romantic & damnat sortit sa provoace suferinta.
-alcatuire contradictorie , evidentiind calitati & defecte:hotarat , lucid , prevazator, inteligent ,dar & crud , disimulat, impulsiv , malefic.
2. Ruxanda-buna , miloasa , supusa fata de sotul ei, purtand mereu o tristete fara leac.
3. Vornicul Motoc-batran intrigant & perfid , las "soi de Polonius mai abject" (Calinescu).
4. Multimea-pesonaj colectiv; derutata satula de biruri, actioneaza la unison.
Specia literara: Nuvela istorica.
Viziunea narativa este obiectiva. Autorul este omniscient & omniprezent cu o usoara implicare afectiva.
COMENTARIUL TEXTULUI
Scriitorul & opera
Costache Negruzzi (1808-1868) a fost un reprezentant de seama a generatiei pasoptiste &, in multe privinte un deschizator de drumuri in literatura romana.
Volumul "Pacatele tineretelor"(1857) cuprinde o diversitate de specii & formule literare:proza memoralistica ("Cum am invatat romaneste"), nuvele romantice ("Zoe"), o poema istorica ("Aprodul Purice"), satire ("Reteta"), proza epistolara ("Negru pe alb"), schite de moravuri.
In acest peisaj literar atat de bogat , nuvela "Alexandru Lapusneanul" ocupa un loc de exceptie: este prima nuvela istorica din literatura romana , deschizand seria scrierilor inspirate din trecut , de la "Mihnea Voda cel Rau" (de Al.Odobescu) & pana la romanul istoric sadovenian.
De asemenea , nuvela poate fi citita & din pespectiva moderna, ca o parabola despre vina & pedeapsa , despre destin & damnare , despre urmarile pe care le pot avea actele unui conducator, atunci cand la baza lor sta un sambure demential.
Publicata in 1840 in revista "Dacia literara", & apoi , in volumul "Pacatele tineretelor", nuvela constituie o aplicare a cunoscutelor principii enuntate in "Introductie"...
Sursele de inspiratie le-au constituit "Letopisetul Tarii Moldovei"de Grigore Ureche (capitolul intitulat "Cand au omorat Alixandru Voda 47 de boieri"& cronica lui Nicolae Costin , dar un rol important ii revine imaginatiei autorului (care creeaza impresia ca unele episoade au putut sa se intample exact asa cum sunt descrise).
Tema
Tema operei ar putea fi cea de a II-a domnie a lui Alexandru Lapusneanul , in Moldova. Privita mai atent , tema acestei nuvele o constituie Puterea si consecintele pe care le are , in plan istoric , detinerea acesteia de catre un tiran.
Titlul
Titlul este numele personajului principal (protagonist), proiectie romanica a unei figuri istorice reale. Sursa de inspiratie , tema & titlul incadreaza aceasta opera in categoria nuvelelor istorice.
Discursul narativ
Discursul narativ este structurat pe doua planuri epice:
a)Ascensiunea & decaderea lui Alexandru Lapusneanul;
b)Tabloul Moldovei medievale , cu luptele pentru ocuparea tronului, schimbarile voievozilor , ceremonialurile de la Curtea domneasca , viata claselor de jos.
Trecerea de la un plan narativ la altul se realizeaza prin alternanta, in interiorul aceluiasi plan , secventele fiind legate prin inlantuire. Actiunea se desfasoara in mod cronologic , cu unele episoade retrospective (care contribuie la creionarea personajelor).
Incipitul reprezinta intoarcerea lui Voda Lapusneanul in cea de a doua domnie , infatisand cadrul istoric a unei Moldove sfarsite de luptele pentru ocuparea tronului & de uneltirile clasei boieresti:
"Iacov Eraclid , poreclit Despotul , perise ucis de buzduganul lui Stefan Tomsa , care acum carmuia tara , dar Alexandru Lapusneanul , dupa infrangerea sa in doua randuri , de ostile despotului , fugind la Constantinopol , izbutise a lua osti turcesti si se intruna acum sa izgoneasca pre rapitorul Tomsa si sa-si i-a scaunul , pre care nu l-ar fi perdut, dar n-ar fi fost vandut de boieri."
Finalul constituie o concluzie a fragmentului privitor la moartea voievodului ("Acest fel fu sfarsitul lui Alexandru Lapusneanul...")
Domnia acestuia este rezumata metaforic ("Pata de sange in istoria Moldovei"), reliefand astfel o anume atitudine subiectiva a naratorului.
Tot in final , se realireaza trecerea de la timpul evenimentelor narate (trecutul) , la timpul povestirii (prezentul):"La monastirea Slatina , zidita de el , unde e ingropat , se vede si astazi portretul lui si al familiei sale."
Constructia subiectului
Reperele spatiale & temporale ale actiunii sunt bine fixate:Moldova medievala, intre 1564 & 1569, anii celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul.
In linii generale, cele patru capitole ale nuvelei ar putea fi povestite astfel:
1. Pierzandu-& tronul in prima domnie (din pricina ca boierii, in frunte cu Motoc, il tradasera), Lapusneanul se intoarce cu oaste otomana , hotarat fiind sa &-l reia.
In apropiere de Tecuci , este intampinat de o solie trimisa de Tomsa, din care faceau parte:vornicul Motoc, postelnicul Veverita, spatarul Spancioc & Stroici.
Cei patru il sfatuiesc pe noul sosit sa se intoarca de unde venise , intrucat poporul nu-l vrea & nici nu-l iubeste.
Raspunsul lui Lapusneanul este memorabil: "Daca voi nu ma vreti, eu va vreu(...) & daca voi nu ma iubiti , eu va iubesc pre voi , & voi merge ori cu voia , ori fara voia voastra".
Cunascator al slabiciunilor omenesti , prevazator & viclean , Lapusneanul il pastreaza pe langa sine pe MOtoc ("un soi de Polonius mai abject" cum il caracterizeaza Calinescu), prevestind printr-o aluzie transparenta, destinul celorlalti boieri moldoveni: "Te voi cruta , caci imi esti trebuitor , ca sa ma mai usurezi de blestemurile norodului. Sunt alti trantori de care trebuie curatit stupul".
-incipitul rezuma situatia Moldovei din perioada premergatoare intoarcerii lui Lapusneanul (1564);
-finalul este cncluziv;
-secventele narative sunt legate prin inlantuire;
-relatii spatiale & temporale:Moldova medievala , in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569);
1. "Daca voi nu ma vreti , eu va vreau..."
2. "Ai sa dai sama , Doamna!"
3. "Capul lui Motoc vrem..."
4. "De ma voi scula , pre multi am sa popesc si eu..."
1. Actiune
Patrea I
-Lapusneanul vine in Moldova , pentru a-si relua tronul.
-Patru boieri ii ies in cale , sfatuindu-l sa renunte (expozitiunea).
-Acesta isi exprima hotararea de a ramane (intriga).
Patrea aII-a( desfasurarea actiunii)
-Tomsa fuge in Muntenia, Lapusneanul preluand domnia.
-El arde cetatile & ii ucide pe unii boieri.
-Ruxanda ii cere sa inceteze varsarea de sange.
-Domnitorul ii promiteun "leac de frica".
Partea a III-a
-Lapusneanul merge la Mitropolie , la slujba.
-Tine o cuvantare in care isi cere iertare pentru faptele lui.
-Boierii sunt invitatii la curtea domneasca , la un ospat.
-La sfarsit cei toti 47 de boieri sunt ucisi (punctul culminant).
-Din capetele lor , Lapusneanul face o piramida.
-Chemata sa vada "lacul de frica", Ruxanda lesina.
-La poarta curtii domnesti , multimea cere capul lui Motoc.
-Voievodul o satisface , oamenii fiind "prosti, dar multi".
-Motoc este sfartecat de multime.
Partea a IV-a
-retras in cetate aHotinului, Lapusneanul se imbolnaveste.
-De teama iadului , cere sa fie calugarit.
-Iesind din criza , ameninta ca-i va "popi" pe multi.
-Ruxanda & fiul ei sunt amenintati cu moartea.
-Boierii Spancioc & Stroici aduc otrava pe care doamna i-o da voievodului.
-Acesta moare in chinuri (deznodamantul).
2. Conflicte:
-exterior: intre domn & boieri, intre Lapusneanul & Ruxanda , intre Motoc & norod, intre voievod & Motoc.
-interior:in sufletul lui Lapusneanul, nascut din patima lui de a varsa sange.
1. Alexandrul Lapusneanul-personaj eponim, incadrat tipologic in seria tiranilor insetati de sange;
-"demon" romantic & damnat sortit sa provoace suferinta.
-alcatuire contradictorie , evidentiind calitati & defecte:hotarat , lucid , prevazator, inteligent ,dar & crud , disimulat, impulsiv , malefic.
2. Ruxanda-buna , miloasa , supusa fata de sotul ei, purtand mereu o tristete fara leac.
3. Vornicul Motoc-batran intrigant & perfid , las "soi de Polonius mai abject" (Calinescu).
4. Multimea-pesonaj colectiv; derutata satula de biruri, actioneaza la unison.
COMENTARIUL TEXTULUI
Scriitorul & opera
Costache Negruzzi (1808-1868) a fost un reprezentant de seama a generatiei pasoptiste &, in multe privinte un deschizator de drumuri in literatura romana.
Volumul "Pacatele tineretelor"(1857) cuprinde o diversitate de specii & formule literare:proza memoralistica ("Cum am invatat romaneste"), nuvele romantice ("Zoe"), o poema istorica ("Aprodul Purice"), satire ("Reteta"), proza epistolara ("Negru pe alb"), schite de moravuri.
In acest peisaj literar atat de bogat , nuvela "Alexandru Lapusneanul" ocupa un loc de exceptie: este prima nuvela istorica din literatura romana , deschizand seria scrierilor inspirate din trecut , de la "Mihnea Voda cel Rau" (de Al.Odobescu) & pana la romanul istoric sadovenian.
De asemenea , nuvela poate fi citita & din pespectiva moderna, ca o parabola despre vina & pedeapsa , despre destin & damnare , despre urmarile pe care le pot avea actele unui conducator, atunci cand la baza lor sta un sambure demential.
Publicata in 1840 in revista "Dacia literara", & apoi , in volumul "Pacatele tineretelor", nuvela constituie o aplicare a cunoscutelor principii enuntate in "Introductie"...
Sursele de inspiratie le-au constituit "Letopisetul Tarii Moldovei"de Grigore Ureche (capitolul intitulat "Cand au omorat Alixandru Voda 47 de boieri"& cronica lui Nicolae Costin , dar un rol important ii revine imaginatiei autorului (care creeaza impresia ca unele episoade au putut sa se intample exact asa cum sunt descrise).
Tema
Tema operei ar putea fi cea de a II-a domnie a lui Alexandru Lapusneanul , in Moldova. Privita mai atent , tema acestei nuvele o constituie Puterea si consecintele pe care le are , in plan istoric , detinerea acesteia de catre un tiran.
Titlul
Titlul este numele personajului principal (protagonist), proiectie romanica a unei figuri istorice reale. Sursa de inspiratie , tema & titlul incadreaza aceasta opera in categoria nuvelelor istorice.
Discursul narativ
Discursul narativ este structurat pe doua planuri epice:
a)Ascensiunea & decaderea lui Alexandru Lapusneanul;
b)Tabloul Moldovei medievale , cu luptele pentru ocuparea tronului, schimbarile voievozilor , ceremonialurile de la Curtea domneasca , viata claselor de jos.
Trecerea de la un plan narativ la altul se realizeaza prin alternanta, in interiorul aceluiasi plan , secventele fiind legate prin inlantuire. Actiunea se desfasoara in mod cronologic , cu unele episoade retrospective (care contribuie la creionarea personajelor).
Incipitul reprezinta intoarcerea lui Voda Lapusneanul in cea de a doua domnie , infatisand cadrul istoric a unei Moldove sfarsite de luptele pentru ocuparea tronului & de uneltirile clasei boieresti:
"Iacov Eraclid , poreclit Despotul , perise ucis de buzduganul lui Stefan Tomsa , care acum carmuia tara , dar Alexandru Lapusneanul , dupa infrangerea sa in doua randuri , de ostile despotului , fugind la Constantinopol , izbutise a lua osti turcesti si se intruna acum sa izgoneasca pre rapitorul Tomsa si sa-si i-a scaunul , pre care nu l-ar fi perdut, dar n-ar fi fost vandut de boieri."
Finalul constituie o concluzie a fragmentului privitor la moartea voievodului ("Acest fel fu sfarsitul lui Alexandru Lapusneanul...")
Domnia acestuia este rezumata metaforic ("Pata de sange in istoria Moldovei"), reliefand astfel o anume atitudine subiectiva a naratorului.
Tot in final , se realireaza trecerea de la timpul evenimentelor narate (trecutul) , la timpul povestirii (prezentul):"La monastirea Slatina , zidita de el , unde e ingropat , se vede si astazi portretul lui si al familiei sale."
Constructia subiectului
Reperele spatiale & temporale ale actiunii sunt bine fixate:Moldova medievala, intre 1564 & 1569, anii celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul.
In linii generale, cele patru capitole ale nuvelei ar putea fi povestite astfel:
1. Pierzandu-& tronul in prima domnie (din pricina ca boierii, in frunte cu Motoc, il tradasera), Lapusneanul se intoarce cu oaste otomana , hotarat fiind sa &-l reia.
In apropiere de Tecuci , este intampinat de o solie trimisa de Tomsa, din care faceau parte:vornicul Motoc, postelnicul Veverita, spatarul Spancioc & Stroici.
Cei patru il sfatuiesc pe noul sosit sa se intoarca de unde venise , intrucat poporul nu-l vrea & nici nu-l iubeste.
Raspunsul lui Lapusneanul este memorabil: "Daca voi nu ma vreti, eu va vreu(...) & daca voi nu ma iubiti , eu va iubesc pre voi , & voi merge ori cu voia , ori fara voia voastra".
Cunascator al slabiciunilor omenesti , prevazator & viclean , Lapusneanul il pastreaza pe langa sine pe MOtoc ("un soi de Polonius mai abject" cum il caracterizeaza Calinescu), prevestind printr-o aluzie transparenta, destinul celorlalti boieri moldoveni: "Te voi cruta , caci imi esti trebuitor , ca sa ma mai usurezi de blestemurile norodului. Sunt alti trantori de care trebuie curatit stupul".
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
